Chestii interesante...descoperiri...noutati

50 de lucruri neobisnuite pe care nu le stiai despre tine



Foto (13)
Credeai ca te cunosti atat de bine incat secretele corpului tau, pur si simplu, nu mai exista pentru tine? Ei bine, vei fi surprins sa afli cat de putine lucruri cunosti, de fapt, despre propria ta persoana. Citeste cele 50 de informatii de mai jos si verifica-ti singur cunostintele generale. Vei afla, cu siguranta, ca trupul tau este un univers despre care nici macar nu iti imaginai ca poate exista.
• Persoanele care fumeaza un pachet de tigari pe zi beau, practic, o ceasca de tar pe an.
• Oamenii sunt singurele animale capabile sa traseze o linie dreapta.
• ADN-ul unui om contine 80.000 de gene.
• Asa cum amprentele digitale sunt unice, amprenta limbii fiecarei persoane este diferita fata de celelalte.
• Un adult are mai putine oase in organism decat un copil. Ne incepem viata cu 350 de oase dar, pentru ca anumite oase se unesc in timpul cresterii, la maturitate mai avem doar 206.

• Chiar daca nu este la fel de sensibil precum cel al unui caine, nasul uman poate percepe pana la 50.000 de mirosuri diferite.
• Acizii digestivi prezenti in stomacul uman sunt atat de puternici incat pot dizolva zincul si coroda otelul. Din fericire pentru noi, celulele din mucoasa gastrica a stomacului se innoiesc la maxim 3-4 zile, nelasand timp acizilor sa le dizolve.
• Un plaman uman contine peste 300.000 de milioane de vase capilare. Daca aceasta ar fi puse cap la cap, s-ar intinde pe o distanta de 2400 de kilometri.
• Testiculele unui barbat produc 10 milioane de spermatozoizi in fiecare zi - suficent cat acesta sa poata repopula planeta in doar sase luni.
• Oasele umane sunt le fel de rezistente precum granitul. Un os de marimea unei cutii de chibrituri poate suporta presiunea unui bloc de 9 tone - de patru ori mai mult decat poate suporta betonul.

• Cel mai mare organ al corpului uman este pielea. Ea poate acoperi, in cazul unui adult, o suprafata de 1,9 metri patrati. De asemenea, in timpul vietii unui om, acesta pierde pana la 18 kilograme de piele moarta.
• Cand doarme, un om creste in medie cu 8 milimetri, pentru ca dimineata sa revina la inaltimea initiala. Motivul este simplu... forta gravitationala care actioneaza asupra cartilagiilor.
• Un om consuma, in medie, 50 de tone de mancare si bea circa 50.000 de litri de lichide de-a lungul vietii.
• Muschii unui ochi se misca de circa 100.000 de ori pe zi. Pentru a ne imagina ce inseamna acest lucru, ganditi-va ca echivalentul unui asemenea efort pentru muschii picioarelor inseamna un traseu de 80 de kilometri in fiecare zi.
• In 30 de minute, corpul uman degaja suficienta caldura incat sa poate fierbe 3,5 litri de apa.


• O picatura de sange are nevoie de numai 30 de secunde pentru a face un circuit complet al corpului uman.
• Ochiul uman percepe doar 90% dintre informatiile pe care le primeste.
• Ovarele contin aproximativ jumatate de milion de ovule. Cu toate acestea, doar 400 dintre ele vor avea ocazia de a da nastere unei noi vieti.
• Fiecare centimetru patrat de piele contine cel putin 32 de milioane de bacterii. Din fericire, cele mai multe dintre ele sunt inofensive.
• Numai picioarele contin peste 500.000 de glande sudoripare, glande care pot elimina pana la jumate de litru de transpiratie pe zi.

• Viteza cu care aerul este eliminat in timpul unui stranut este de cel putin 160 de kilometri pe ora.
• In timpul unei vieti, un om poate produce pana la 24.000 de litri de saliva, suficient cat pentru a umple doua piscine olimpice.
• Un om poate rezista pana la 40 de zile fara mancare, 6 zile fara apa si 6 minute fara aer. De asemenea, el nu poate rezista, in mod normal, fara sa doarma mai mult de 11 zile.
• Capul unui copil cantareste cat un sfert din greutatea corpului acestuia. La maturitate, capul reprezinta doar a opta parte din greutatea trupului.
• Unghiile de la degetele mainilor cresc, in medie, de sase ori mai repede decat cele ale picioarelor.


• Aproximativ 50.000 de celule din corpul tau au murit si au fost inlocuite chiar in timp ce citesti acest articol. Scheletul tau este unul nou la fiecare trei luni si ai o piele noua in fiecare luna.
• Fiecare centimetru patrat din pielea ta contine 6 metri de vase de sange, 3,5 metri de nervi, 1300 de celule nervoase, 100 de glande sudoripare si 3 milioane de celule.
• Pentru a te incrunta, esti nevoit sa folosesti 43 de muschi ai fetei. Pentru a zambi nu ai nevoie decat de 17.
• Din cele 206 oase ale corpului uman, mai mult de jumate din ele se afla in maini si picioare.
• Inima unui om bate de aproximativ 3 miliarde de ori in timpul vietii acestuia.

• Aorta este cel mai mare vas sanguin din corpul uman. In cazul unui om adult, ea are diametrul unui furtun de gradina. La polul opus se afla capilarele. Acestea sunt atat de subtiri incat este nevoie de 10 astfel de vase, puse unul langa altul, pentru a egala grosimea unui fir de par.
• Orice persoana pierde, in medie, 100 de fire de par pe zi si peste 10 miliarde de particule de piele moarta.
• Ochiul uman este capabil sa distinga aproximativ 1 milion de culori diferite si sa obtina mai multe informatii decat cel mai performant telescop construit vreodata.
• Atunci cand atingi un obiect, semnalul circula prin corp, prin intermediul nervilor, cu peste 200 de kilometri pe ora.
• Un om inspira si expira de circa 23.000 de ori pe zi.

• Locul in care parul uman creste cel mai repede este barba. Daca nu ar fi taiata periodic, o barba ar putea atinge pana la 10 metri lungime.
• In prima luna de viata, un copil invata atat de multe lucruri incat sinapsele din creierul sau cresc de la 50 de trilioane la 1 quadrilion. Daca si corpul sau s-ar dezvolta cu aceeasi viteza, copilul ar cantari 77 de kilograme dupa numai o luna de viata.
• Stomacul unui adult poate cuprinde pana la 1,5 litri de hrana.
• Unghiile si parul sunt alcatuite din aceeasi substanta... cheratina.
• Degetele mari de la picioare sunt unele dintre cele mai importante structuri ale corpului nostru. Datorita acestor degete, un om isi poate pastra pozitia verticala si isi poate mentine echilibrul.

• Barbatii mai scunzi de 1,28 metri si femeile mai scunde de 1,18 centimetri sunt considerati pitici.
• Fiecare om isi indoaie degetele de 25 de milioane de ori intr-o viata.
• Marimea inimii unui om este egala cea cea a propriului sau pumn.
• Creierul uman genereaza intr-o zi mai multe impulsuri eletrice decat toate telefoanel mobile din lume la un loc.
• In corpul fiecaruia dintre noi traiesc bacterii a caror greutate insumata ar atinge cifra de 2kilograme.

• Plamanul drept retine, intotdeauna, mai mult aer decat cel din partea stanga.
• Numai in gura, un om are pana la 40.000 bacterii.
• In momentul nasterii, creierul unui copil contine circa 14 miliarde celule, numar care nu mai creste pana ala sfarsitul vietii. Dupa varsta de 25 de ani, creierul uman incepe sa piarda pana la 100.00 de celule zilnic. Dupa varsta de 50 de ani creierul uman isi reduce simtitor volumul.
• Femeile clipesc de doua ori mai des decat o fac barbatii.
• Cele mai mici celule din corpul unui barbat sunt spermatozoizii

le'am pus pntru k mi se par fff interesante....va dati seama cate lucruri nu stim despre corpul nostru.....eu am ramas putin masca sincer

mai invatam si lucruri interesante.....

Chiar merita citit

ff interesant ....gG tine`o tot asha ;:*

Nu credem ca mai exista alta personalitate al carei chip imprimat pe un tricou sa poata fi regasit cu atata usurinta la un rocker „suparat“, la un stralucit olimpic international sau la un pasionat cititor de literatura SF. Nu cunoastem un alt savant care sa fie subiectul atator caricaturi, bancuri sau filme. Nu am citit lucrari stiintifice cu nume mai seducatore si mai iluzorii decat Teoria relativitatii restranse (sau generale). Nu am gasit formule atat de simple si de cunoscute cum este E=mc2. Sunt extrem de multi cei care il simpatizeaza pe Albert Einstein pentru imaginea sa, ori care il respecta considerandu-l un geniu. Dar sunt la fel de convins ca prea putini dintre acestia ar accepta faptul ca viteza luminii produse de un bec aflat pe marginea drumului are EXACT aceeasi valoare cu cea a luminii aruncate de farurile unei masini care l-a depasit in goana. Si ca inca si mai putini ar fi de acord cu ideea ca traim intr-o lume in care corpurile curbeaza spatiul in jurul lor sau ca intregul Univers are o geometrie stranie, care se modifica o data cu trecerea timpului.

Einstein, ultimul mare geniu

De-a lungul istoriei, marile cuceriri stiintifice au fost in general apanajul indivizilor si nu al institutiilor. Oameni precum Galileo si Copernic, Edison si Einstein, muncind singuri cu abnegatie in laboratoare sau descifrand cosmosul in studii personale, au produs marile progrese ale stiintei. Dar in ultimele zeci de ani, in special de la sucesul sovietic al lansarii satelitului Sputnik in 1957, tendinta a fost aceea de a infiinta institutii masive care sa cultive colaborarea dintre cercetatori si care sa concentreze mari fonduri in cercetare. Un studiu efectuat asupra castigatorilor Premiului Nobel din 2005 a descoperit ca acumularea de cunoastere in timp a fortat marile creiere sa se sa osteneasca mai mult inainte de a descoperi raspunsuri la probleme. Varsta la care marii ganditori produc inovatii semnificative a crescut cu sase ani pe parcursul secolului XX. Inginerul Adrian Bejan de la Universitatea Duke sustine ca “istoria marilor realizari stiintifice este marcata de investigatori solitari, de la Arhimede la Newton si Darwin. Ganditorii solitari au inflorit de-a lungul istoriei, deoarece acest lucru este natural, stiinta este buna pentru mintea ganditaorului si pentru bunastarea societatii. Chiar daca tendinta este spre formarea de grupuri mari de cercetare, individul va fi intotdeauna infloritor”.

Bejan crede ca problema de astazi a stiintei este aceea ca daca o institutie este facuta din cercetatori individuali, aceasta va avea multe idei, dar suport putin. Pe de alta parte, sustine el, un grup mare s-ar bucura de mult suport, dar prin comparatie, ar avea mai putine idei din partea fiecarui individ. Din acest motiv, desi oameni extrem de inteligenti se nasc in fiecare generatie, este posibil ca sclipirea lor fie sa nu se mai manifeste, fie sa nu mai fie atat de vizibila, aflandu-se sub brandul unei mari companii. Ar mai putea deci aparea astazi un al doilea Einstein ? Nici macar el nu ar putea raspunde unei astfel de intrebari, dar trebuie remarcat ca doua secole l-au despartit pe german de Newton, considerat de multi marele sau rival intelectual. Acest lucru ar putea insemnea ca urmatorul Einstein abia urmeaza sa se nasca.

Spre deosebire de anii precedenti, 2009 a fost un an foarte saracacios in descoperiri stiintifice. Intr-un fel, acest lucru este de inteles – comunitatea stiintifica (o comunitate in care banii investiti aduc profit, daca-l aduc, in prea multi ani pentru a imbia filantropii sa investeasca) a fost afectata de recesiunea economica mai dur decat orice megacorporatie. Laboratoarele, institutele si universitatile au avut de suferit, multe s-au inchis, si mai multe au ramas fara fondurile necesare producerii unei descoperiri capitale. In ciuda acestui serios impediment, in anul ce tocmai se sfarseste s-au facut, totusi, cateva descoperiri remarcabile. Vi le prezentam pe cele mai importante 10, invitandu-va pe voi sa le aranjati intr-un top efectiv.

Ardi, cel mai batran stramos al nostru
Degete lungi si elegante, de pianist, o statura de hobbit (nu a fost mai inalta de 1,2 m) si un cap asemanator cu cel al unui babuin - micuta Ardi, cel mai vechi hominid preuman descoperit vreodata, este imposibil sa nu-ti starneasca simpatia. Scheletul ei a fost reconstituit din peste 100 de bucati identificate in Etiopia, incepand cu 1992. Ardipithecus ramidus (Ardi, pe scurt) a fost biped, a trait in zone impadurite, in urma cu 4,4 milioane de ani si a ramas in deplin anonimat pana cand o echipa de paleontologi, in frunte cu Tim D. White de la Universitatea Berkeley din California, a reconstituit fosila si si-a publicat descoperirea in revista Science, in octombrie, a.c.

Descifrarea epigenomului uman
Descifrarea genomului uman, in urma cu aproape 10 ani, i-a facut pe oamenii de stiinta sa se astepte ca, in viitorul foarte apropiat, sa inteleaga absolut toate influentele pe care ereditatea le poate avea asupra vietii noastre. Astfel, a aparut un nou domeniu de cercetare, epigenetica, care porneste de la ipoteza ca comportamentul genelor poate fi modificat de influente externe si ca aceste modificari sunt transmise generatiilor viitoare. De exemplu, oamenii care fumeaza de tineri produc schimbari la nivel epigenetic ce se transmit nepotilor. O echipa de cercetatori americani de la Institutul Salk a reusit sa demonstreze aceasta ipoteza de abia la sfarsitul acestui an, realizand prima harta detaliata a epigenomului uman. Utilitatea ei? Cancerul si o multime de alte boli isi pot afla leacul in anii care urmeaza.

Terapia genetica reda vederea
Stiinta moderna ofera deja moduri de a ne imbunatati dispozitia mentala, apetitul sexual, performantele atletice, nivelul de concentrare si, in mare, starea generala de sanatate, dar un studiu din luna septembrie sugereaza ca intensificarea diverselor atribute umane ar putea ajunge, in scurt timp, la un nivel demn de un roman SF. O echipa de oftalmologi de la Universitatea Washington a reusit, in cadrul unui experiment, sa injecteze in ochii unor maimute incapabile sa distinga culorile, gene care au produs proteine ce le-au facut pe primate sa perceapa culorile rosu si verde pentru prima data. Pe baza acestui tratament, oamenii de stiinta anunta disparitia ochelarilor, profetind ca, in viitorul apropiat, se va vindeca orice defect de vedere, inclusiv orbirea din nastere.

Robot, cercetator stiintific
Identificarea rolului catorva mii de gene dintr-o celula de drojdie nu este o operatiune chiar complicata - necesita studiu si timp, dar, in principiu, o poate realiza orice genetician. Cu toate acestea, cand aceasta operatiune este infaptuita de catre un robot, se schimba radical datele problemei. Adam, un robot-cercetor stiintific inventat la Universitatea Aberystwyth din Marea Britanie este primul sistem robotic care a reusit o asemenea performanta, si asta fara a fi controlat sau programat in acest sens de catre ciberneticieni. Robotii se folosesc de multa vreme in experimente stiintifice. Vasta lor capacitate computationala ii fac, de fapt, indispensabili in cercetare, dar Adam este primul care savarseste independent un ciclu de cercetare complet: formuleaza o ipoteza si o experimenteaza pentru a o dovedi, oamenii neintervenind nicaieri in acest parcurs. Ross King, inventatorul lui Adam, marturiseste ca, in viitorul nu foarte indepartat, inteligenta artificiala va avea un potential aproape nelimitat din punct de vedere stiintific, si ca intr-o zi un computer va fi in stare sa descopere o lege la fel de importanta precum teoria relativitatii a lui Albert Einstein.

Peste pe uscat
In Australia, intr-o pescarie aflata pe continent, un banc de pesti ton bluefin - pradatori pretuiti pentru carnea lor gustoasa - a inceput sa depuna icre, fenomen care a durat peste o luna. Majoritatea oamenilor de stiinta au fost initial sceptici, crezand ca este vorba despre o farsa: nici un peste marin nu s-a mai inmultit in captivitate si, mai ales, in bazine aflate in afara oceanelor. Datorita pescuitului industrial, populatia de ton bluefin a scazut cu peste 90% din 1950 pana in prezent. Pentru a mentine specia in viata, diversi biologi au incercat sa construiasca rezervatii artificiale in oceanul Pacific, dar nu au avut prea mult succes. Printr-o metoda revolutionara, cercetatorul Hagen Stehr a facut ca tonul sa se inmulteasca in bazine situate pe uscat, iar importanta descoperirii lui este aceea ca prin aceasta metoda, nu doar tonul bluefin, ci o multime de alte specii de pesti aflati pe cale de disparitie au o noua sansa la viata.

Apa pe Luna
Exista apa pe Luna!, declarau irevocabil oamenii de stiinta in luna noiembrie. Mii de litri de apa! Pe 9 octombrie, NASA a folosit o racheta - practic a bombardat Luna - pentru a crea o gaura cu un diametru de 30 de metri in suprafata selenara. Resturile exploziei au scos la iveala vapori de apa si gheata. Unii oameni de stiinta sustin ca pe Luna ar exista suficienta apa cat sa sustina o viitoare colonie de cercetatori si astronauti. Altii afirma ca depozitul de apa de pe Luna ofera indicii pretioase privind formarea sistemului solar. Una peste alta, in acest an, cand s-au implinit 40 de ani de la aselenizare, Luna si-a recapatat misterul: dupa ce agentiile spatiale NASA si ESA au ignorat-o in ultimii ani, planificand viitoare expeditii pe Marte, in urma acestei descoperiri, o revenire a omului pe Luna este o necesitate prioritara pentru orice viitor program spatial.

Lema fundamentala a fost rezolvata
In 1979, matematicianul canadian Robert Langlands a dezvoltat o ambitioasa si revolutionara teorema care conecta doua ramuri ale matematicii, teoria numerelor si teoria grupului. Apeland la conjecturi si presupuneri, teorema a surprins simetriile dintre ecuatiile cu numere intregi, expunand ceea ce este astazi cunoscut drept programul Langlands. Matematicianul stia ca sarcina de a demonstra ipotezele pe care se intemeia teoria sa va fi o munca de generatii. In acelasi timp, insa, era convins ca o confirmare preliminara a teoriei se va face printr-o asa numita lema fundamentala. Lema este un enunt preliminar a carui demonstrare ajuta la rezolvarea unei teoreme (ofera matematicianului siguranta ca teorema este corecta si demonstrabila, desi nu o demonstreaza ca atare). Cu toate acestea, 30 de ani a durat ca aceasta lema sa fie formulata si demonstrata, performanta apartinandu-i unui matematician vietnamez de la Princeton, Ngo Bao Chau, si fiind catalogata de comunitatea stiintifica drept cea mai importanta descoperire matematica din ultimii 5 ani.

Teleportarea
In curand, realitatea va contine numeroase tehnologii si elemente pana nu demult fictionale din universuri SF precum Star Trek. Cercetatorii de la Institutul Joint Quantum din Maryland au reusit in acest an sa teleporteze cu succes un atom pozitionat intr-un container controlat si monitorizat in alt container, aflat la un metru departare. Totul s-a facut prin intermediul unui fenomen cunoscut drept procesarea informatiei la nivel cuantic. Experimentul de acest fel nu ar putea teleporta un corp intreg dintr-o dimensiune in alta; mai degraba, el presupune disparitia atomului dintr-un loc si clonarea acestuia in alt loc, atomul gazda preluand toate caracteristicile celui disparut. Cu toate ca pana la teleportarea gen Star Trek mai sunt multe descoperiri de facut, aplicatia cercetatorilor de la Maryland este totusi capitala pentru dezvoltarea unor super si ultra rapide computere.

LHC a inviat!
Cel mai amplu si mai costisitor experiment stiintific realizat vreodata, Large Hadron Collider de la CERN, a necesitat peste 25 de ani de planificari si constructii si a inghitit deja 15 milioane de euro. In ciuda teoriilor alarmiste de anul trecut, LHC nu a adus nicio apocalipsa, ba mai mult de atat - s-a stricat de nenumarate ori, iar lucrarile de reparatie si mentenanta ale masinariei care trebuie sa ne dezvaluie secretele formarii Universului ai ale expansiunii imediat de dupa Big Bang au mai supt cateva milioane. Pe 29 noiembrie, in acest an, LHC-ul - in sfarsit! - a inceput sa functioneze in parametri optimi, trimitand o unda cu protoni cu o energie de 1,05 trilioane de volti, depasind recordul detinut de laboratorul Femi din Illinois si devenind ceea ce trebuia sa fie: cel mai puternic accelerator de particule din lume. In 2010, daca LHC va avea norocul sa nu se defecteze din nou, oamenii de stiinta vor putea demonstra prin experimentele de aici existenta particulei ipotetice subatomice Higgs boson, responsabila pentru impartirea mesei tuturor corpurilor din Univers.

Un nou Pamant
A fost descoperit recent, in luna decembrie, se afla la 50 de ani lumina de Terra si orbiteaza in jurul unei stele foarte asemanatoare cu soarele nostru. Marea diferenta dintre noua exoplaneta si Pamant este aceea ca, in ciuda faptului ca din observatiile preliminare, planeta seamana destul de mult cu Terra, aici putand exista chiar si apa, corpul ei de 10 pana la 40 de ori mai mare decat acela al lui Jupiter. GJ 758 B - asa cum este denumita deocamdata noua planeta - a fost descoperita cu ajutorul telescopului Subaru din Hawaii.

]i]Corpul uman este o masinarie fascinanta, perfectionata in decursul a sute de mii de ani de evolutie. Pentru a functiona optim, organismul omenesc este capabil de anumite performante putin cunoscute, stranii la prima vedere, dar absolut indispensabile pentru mentinerea starii de sanatate si refacerea dupa diverse afectiuni!
[/i]
1.Pielea oricarui om are patru culori.

Toate tipurile de epiderma umana din care au fost extrasi pigmentii au o culoare albac. La suprafata epidermei insa, vasele sanguine capilare adauga pielii o usoara nuanta de roz. Un pigment de culoare galbena se adauga peste roz-ul initial. In ultimul rand, culoarea epidermei este influentata de diverse tonuri de culoare neagra, create prin secretia de melaniana, aparuta la randu-i ca un raspuns al organismului fata de razele ultraviolete emise de Soare. Aceste patru tonuri de culoare sunt prezente la toate rasele umane. Singura diferenta este data de preponderenta unei singure culori fata de celelalte trei.

2. Razi si lumea va rade cu tine!

Fenomenul cascatului contagios a fost studiat timp de ani de zile de nenumarati cercetatori. Fara ca acestia sa-si explice in vreun fel acest fenomen simplu, privitul unei persoane care casca provoaca aceeasi reactie celui care priveste. Studii recente au demonstrat ca fenomenul rasului contagios este in esenta asemanator, cu toate ca aici se pot inregistra unele diferente. Astfel, rasul contagios este un caz particular care deseori serveste drept liant social. Auzind o persoana care rade, regiunea creierului responsabila de miscarile faciale este stimulata intr-un mod pe care noi, oamenii nu il constientizam.

3.Creierele mari duc la aparitia maselelor de minte!

Procesul evolutiv nu este perfect. Cercetatorii considera ca daca evolutia s-ar fi incheiat oamenii ar avea aripi in loc de masele de minte si apendice…Uneori, caracteristicile corporale inutile sunt pastrate de organism din simplul motiv ca acestea nu dauneaza cu nimic organismului repectiv. Cu toate acestea, maselele de minte nu au fost intotdeauna doar o sursa de venituri pentru dentisti. In trecutul indepartat al speciei noastre, maselele de minte aveau rolul unui al treilea set de molari, folosit la mestecarea carnii crude. Odata cu cresterea capacitatii craniene si a creierului, structura mandibulei umane a fost, insa, supusa unor schimbari evolutive. Din aceasta cauza cavitatea bucala este “ aglomerata” cu aceasta pereche suplimentara de masele.

4. Temperatura exterioara influenteaza starea membranelor nazale.

Majoritatea celulelor din corpul uman contin organite denumite cili, care au un rol major in digestie sau auz. In interiorul nasului, acesti cili ajuta procesul de tranzit al mucusului din cavitatea nazala. Vremea rece, alaturi de temperaturile scazute, incetinesc acest proces de drenare, ceea ce duce la scurgerea exteioara a mucusului din nas. Membranele nazale inflamate in urma unei raceli sau infectii respiratorii cauzata de virusi pot duce la amplificarea acestui fenomen.

5.Pubertatea remodeleaza structura creierului.

In prezent se cunoaste ca odata cu aparitia pubertatii, secretiile hormonale sunt necesare incurajarii proceselor de crestere si maturizare sexuala a organismului uman.Cu toate acestea, de ce este adolestenta o perioada atat de dificila din punct de vedere emotional? Cercetatorii au descoperit ca anumiti hormoni influenteaza de fapt dezvoltarea neuronala care are loc in creier. Asemenea schimbari din cadrul structurii creierului duc, de fapt, la anumite consecinte comportamentale. Astfel, pe masura ce cortexul frontal se maturizeaza, sunt de asteptat fenomene precum instabilitate emotiva, apatie, lipsa de fermitate si de consecventa in luarea deciziilor.

6. Mii de ovule raman nefolosite…

Cand femeile ating varsta de 40-50 ani, menstruatia lunara care controleaza nivelul hormonilor si secreta ovule necesare inseminarii, ia sfarsit. Ovarele femeilor produc din ce in ce mai putini hormoni feminini denumiti estrogen, ceea ce duce la schimbari majore pe plan fizic si emotional. Foliculii ovarieni nu mai secreta ovule cum se intampla la adolescenta. Odata cu perioada adolescentei, o femeie poseda in jur de 34 000 de foliculi ovuli nedezvoltati dintre care doar 350 se vor maturiza de-a lungul vietii sale, in ritmul normal de 1 folicul ovul pe luna. Miile de ovule nedezvoltate se vor deteriora, in timp ce creierul va stopa producerea acestora pe masuta ce femeia inainteaza in varsta.

7.Mancam de fapt, in numele creierului…

Cu toate ca are o greutate egala cu doar 4-5 % din greutatea intregului corp, creierul necesita nu mai putin de 20 -25% din oxigenul si caloriile necesare organismului, pentru a functiona la parametrii optimi. Mesele sanatoase, variate, care contin vitamine, proteine, minerale, oligoelemente si hidrati ajuta in primul rand unei minti sanatoase capabile de efort intelectual. Pentru a-l pastra in functiune, un numar de trei artere majore cerebrale pompeaza constant oxigen din sange spre creier. Blocarea uneia dintre aceste artere, cauzata de traume fizice sau alimentatie carentata, da nastere fenomenului de anevrism cerebral.

8.Oasele tin sub control nivelul mineralelor din organism.

Pe langa rolul sau principal de suport al organelor interne si al musculaturii, scheletul uman ajuta la reglarea nivelului calciului din organism. Oasele contin indeosebi calciu si fosfor, primul fiind necesar si dezvoltarii si functionarii la randament optim al nervilor si muschilor. Daca acest element se regaseste in cantitati mai mici decat cele necesare, organismul va prelua o parte din calciul din oase pentru a suplini astfel nevoile muschilor si nervilor. O alimentatie care sa asigure necesarul optim de calciu este imperios necesara, altfel organismul va saraci oasele de calciu, iar acestea vor deveni mai fragile, crescand astfel riscul fracturilor.

9. Pozitia corpului afecteaza memoria umana.

Un studiu recent publicat in prestigioasa publicatie Cognition afirma ca exista o legatura stransa intre posturile corporale umane si activarea unor anumite portiuni ale creierului. In timp ce majoritatea cercetatorilor au acceptat influenta mirosurilor sau sunetelor care ne pot activa amintiri si intamplari din copilarie si adolescenta, se pare ca anumite pozitii ale corpului, adoptate deopotriva in somn sau constient, pot activa in mod similar memoria. Cercetatorii britanici au dezvoltat pe baza rezultatelor obtinute in aceste cercetari o serie de posturi corporale asemanatoare celor adoptate in tipul somnului, posturi care practicate in stare de veghe ne pot ajuta sa ne amintim cu precizie visele din noaptea trecuta.

10. Stomacul secreta acizi corozivi.

Exista o substanta periculoasa pe care o transportam tot timpul cu noi fara a fi detectata atunci cand intram in aeroporturi, ambasade sau zone cu securitate crescuta. Este vorba de acidul clorhidric secretat de stomacul uman, substanta cu un rol capital in desfasurarea normala a procesului de digestie alimentara. In acelasi timp, acidul clorhidric este un compus chimic folosit in industrie, cu precadere in cazul tratarii diferitelor tipuri de metale. Este un acid foarte puternic care poate coroda chiar si otelul. In schimb, este secretat in stomac in cantitati mici pentru a nu periclita viata omului. Mucoasa care captuseste pereti stomacali pastreaza in siguranta acidul clorhidric in interiorul sistemului digestiv.

Super tare !
ft bun subiectul..bravo rares:X:*:*

ms:D:D:D:*

Incepi sa ma uimesti ! gg tine`o tot asha ;

Vedem destul de bine, auzim asa si asa, suntem capabili - ma rog, unii dintre noi, si dupa antrenament serios - sa recunoastem mirosurile a cateva mii de substante diferite (cu conditia sa fie in concentratii maricele), identificam numeroase gusturi si avem o sensibilitate tactila mare – cel putin la nivelul mainilor… Suntem bine inzestrati, nu-i asa? Fara indoiala, ne-am descurcat bine ca specie, in decursul evolutiei, scotand tot ceea ce puteam scoate din “echipamentul” cu care ne-a inzestrat natura.

Insa putina smerenie n-are cum sa ne strice: in ceea ce priveste simturile, in lumea animalelor exista niste capacitati inaccesibile noua si care ne fac sa parem de-a dreptul subdezvoltati, prin comparatie. Exista specii care, desi se afla mai jos decat noi pe scara evolutiei - cel putin asa ne place noua sa credem - au niste insusiri asa de uimitoare, incat ne lasa cu gura cascata si ne trezesc simtul modestiei pe care - tot in cursul evolutiei - l-am cam pierdut. Inainte de a ne lauda ca noi suntem cei mai tari din toate punctele de vedere, n-ar strica sa aflam si de ce sunt in stare altii: iata o lista de 10 astfel de "puteri" exceptionale ale unor animale.


1. Ecolocatia

Ecolocatia, prezenta la multe specii de lilieci si de delfini, este metoda lor de navigatie "pe ne-ve": ii ajuta sa "simta" prezenta obstacolelor in fata lor, chiar daca nu le vad.

Aceste animale emist pulsuri de ultrasunete (sunete de frecventa foarte inalta, pe care urechea umana nici nu le poate percepe). Undele ultrasonice se izbesc de obstacolul din fata si se intorc (principiul ecoului) la emitator, care afla, astfel, ca in fata lui se gaseste ceva si ia o decizie in consecinta.

Un liliac, de pilda, isi da seama daca are de-a face cu o insecta (trebuie mancata) sau cu peretele de stanca al pesterii, zidul unei constructii ori un om (trebuie ocolite). Si delfinii se folosesc de ecolocatie, atunci cand inoata prin ape maloase, cu vizibilitate foarte redusa. Acum, sa dam si omului ce-i al omului: homo sapiens sapiens, cu creierul lui destept, a descoperit acest principiu si l-a aplicat in constructia unor aparate, numite sonare, folosite pentru detectia subacvatica a obiectelor.



2. Detectarea campurilor electrice

Unul dintre factorii care ii fac pe rechinii carnivori niste pradatori atat de eficienti este faptul ca ei sunt capabili sa detecteze campuri electrice slabe care le semnaleaza prezenta, in apropiere, a unor creaturi vii care le-ar putea sluji drept hrana.

Toate animalele emit astfel de campuri de energie, rezultatul activitatii bioelectrice din corp, dar nu toate sunt capabile sa receptioneze aceste semnale din mediul exterior.

Rechinii, insa, au celule speciale cu ajutorul carora percep aceste impulsuri, transmise prin apa - treaba de care, se recunoastem , noi nu suntem in stare (ati simtit voi in apa, vreodata, prezenta unui peste de la nu stiu cati metri, fara sa-l vedeti?) Atat de dezvoltat e acest simt uimitor, incat un rechin poate descoperi un peste chiar daca acesta e ascuns in nisip - doar dupa slabele impulsuri electrice produse de contractiile muschilor sai.



3. Receptori performanti

Receptori de temperatura avem si noi - simtim cand aerul e cald ori rece - dar suntem departe de performantele pe care le ating, in acesta privinta, anumite specii de serpi.

Serpii boa, de pilda, percep "caldura" (radiatia infrarosie) emisa de corpul unui soarece aflat la distanta de mai multi metri si se indreapta cu precizie spre aceasta potentiala prada.

Organele de simt corespunzatoare (sunt doua) sunt localizate intre ochi si nari, de ambele parti ale capului, astfel incat a sarpele poate "simti" cu precizie directia in care se gaseste prada si distanta pana la ea, ajustandu-si fara gres unghiul si viteza atacului, drept care nu-si greseste tinta nici macar pe intuneric. (Intuneric e pentru noi, care nu vedem in infrarosu. Sarpele, insa, vede.)

4. Vederea in ultraviolet

In ochii nostru, o multime de pasari apar colorate in nuante terne, din gama griurilor si a brunurilor dar, daca am vedea asa cum vad adesea pasarile, in lungimi de unda imperceptibile pentru noi, ni s-ar parea gatite in cele mai stralucitoare culori.

La fel si insectele - sunt capabile sa vada in lungimi de unda aflate in afara spectrului vizibil (vizibil pentru noi, ca asa-i omul: zice ca numai ce se refera la el conteaza). Cu alte cuvinte, acolo unde noi nu vedem mare lucru, ele vad o multime de detalii, iar acolo unde pare intuneric complet, poate sa fie, de fapt, destula lumina (ultravioleta, insa) si destule lucruri de vazut - pentru cei care vad in ultraviolet.

Asta nu insemna ca noi nu folosim vederea in ultraviolet: unele instrumente astronomice de inalta performata (precum telescopul Hubble) capteaza, de fapt, imagini in ultraviolet, pe care noi, insa , nu le putem vedea ca atare. Imaginile cu pricina sunt colorate, ulterior, de niste tehnicieni, care le dau diverse nuante din spectrul vizibil, astfel sa putem intelege si noi ceva din acele poze.

5. Vederea pe timp de noapte

Unele mamifere - cele mai familiare noua fiind pisicile, dar trasatura se regaseste si la multe mamifere salbatice - au fundul ochiului captusit cu o membrana reflectorizanta (numita tapetum lucidum), care oglindeste - si deci amplifica - si cea mai slabaa raza de lumina, dandu-i astfel posibilitatea sa mai impresioneze o data celulele fotoreceptoare din retina.

Asa se explica de ce, intr-un intuneric aproape complet, pisicile vad totusi destul de bine: membrana reflectorizanta - aceea care face ca ochii sa le straluceasca in intuneric le ajuta sa profite de orice firicel de lumina, fie el cat de firav.

6. Informatii cu ajutorul limbii

De ce isi tot flutura serpii limba lor infurcata, atunci cand se deplaseaza? Ei bine, culeg informatii care ii ajuta sa se orienteze. De fapt, ei "gusta" aerul: capteaza si analizeaza particulele existente in aer si, astfel, isi formeaza o idee asupra a ceea ce se gaseste in acel mediu.

La om, moleculele odorante din aer sunt "culese" cu ajutorul mucoasei nazale; la serpi, aceasta colectare are loc cu ajutorul limbii. Particulele captate pe suprafata umeda a limbii sunt analizate apoi cu ajutorul unor organe speciale - organele lui Jacobson - care transmit infomatia la creier; iar aici, este transformata intr-o senzatie care ii "spune" sarpelui ceva despre mediul in care se afla.

7. Detectarea feromonilor

Unii fluturi de noapte sunt in stare sa simta prezenta unor feromoni emisi de membri ai sexului opus. Mare lucru! o sa ziceti. Doar chestia cu feromonii e valabila si la oameni, dupa cate cunoastem din cercetari recente. Da, dar din cate stim pana acum, noi, oamenii, trebuie sa stam destul de aproape unii de alti ca sa percepem semnalele feromonale transmise de semenii nostri.

Pe cand fluturii de noapte sunt in stare sa simta prezenta partenerilor de la niste distante de necrezut - peste zece kilometri, in cazul unor specii. Cu alte cuvinte, sunt capabili sa detecteze niste concentratii infime de feromoni - cateva molecule intr-un ocean de aer. Asta e ca si cum am fi noi capabili sa simtim gustul de… vinului - sa zicem -, gustand apa dintr-un lac in care au fost puse si cateva picaturi de vin…

8. Orientarea cu ajutorul mustatilor

La om, mustatile sunt un caracter sexual secundar masculin; la alte mamifere, insa, ceea ce numim noi "mustati" reprezinta cu totul altceva: niste fantastic de sensibile si eficiente organe de simt.

Cand animalul e in stare de veghe si mai ales atunci cand se deplaseaza, perii lungi din jurul botului - numiti vibrize - se misca intruna, iar semnalele captate de ele se integreaza intr-o soi de harta a imprejurimilor, care ajuta mamiferele cu pricina sa se orienteze chiar si pe intuneric.

Majoritatea rozatoarelor, de pilda, n-au o vedere buna, dar compenseaza prin dezvoltarea remarcabila a altor simturi: au o exceptionala acuitate a simtului olfactiv (ele traiesc efectiv intr-un "peisaj de mirosuri", asa cum noi, specie "vizuala" prin excelenta, traim intr-o lume a formelor si a culorilor) si poseda un auz mult mai dezvoltat decat al omului, la care se adauga acest minunat aparat de detectie reprezentat de vibrize.

Cum izbutesc, de plida, sobolanii, cu vederea lor slaba, sa se orienteze prin canale si pivnite, pe intuneric? Cercetari foarte recente au aratat ca ei pipaie neincetat suprafetele din jur cu ajutorul vibrizelor, ca acestea vibreaza cu frecvente diferite, specifice, in functie de lungimea lor si ca au o sensibilitate extraordinara - percepand denivelari extrem de fine ale suprafetelor - careia ii corespunde o capacitate la fel de extraordinara a creierului de a analiza acesta avalansa de informatii.

Aceasta colectie de simturi formidabile explica, probabil, remarcabilul succes evolutiv al rozatoarelor (ele constituie cel mai numeros grup de mamifere existent astazi).

9. Alte membrane pentru auz

La om, mecanismul auzului, e in linii mari, urmatorul: membrana timpanica vibreaza sub presiunea exercitata de undele sonore; vibratiile sunt tranmise, prin urechea medie, prin intermediul unui sir de trei oscioare - ciocanul, nicovala, scarita - spre celulele din canalele urechii interne, celule inzestrate cu cili (perisori microscopici) care se misca in ritmul vibratiilor si transmit acest semnal la creier, unde el e descifrat, dand nastere senzatiiilor auditive.

Dar cine zice ca pentru a auzi ai, neaparat, nevoie de timpan? Exista si alte membrane care pot juca rolul acestuia. De pilda, cateva mii de specii de pesti folosesc, in locul membranei timpanice, vezica inotatoare (ceea ce se numeste, popular, "basica" pestelui) a carei membrana vibreaza sub influenta undelor sonore si transmite vibratiile la urechea interna prin intermediul unui sir de oase micute, ce alcatuiesc aparatul Weber.

10. Detectarea campului magnetic

Modul in care se orienteaza pasarile in timpul migratiei ramane unul dintre marile mistere ale stiintei. Mai multe explicatii au fost propuse in decursul timpului, cele mai larg acceptate azi fiind cele care sustin ca pasarile se orienteaza cu ajutorul campului magnetic terestru.

O ipoteza indrazneata, de data recenta, sustine ca pasarile ar percepe acest camp de forta printr-un soi de sinestezie. La om, termenul de sinestezie desemneaza o asociere bizara de senzatii de natura diferita - exista, de pilda, oameni care, la auzul unor anumite sunete, vad anumite culori; evident, e o anomalie, rar intalnita si inca prea putin studiata. Conform ipotezei mentionate, pasarile ar "vedea" liniile campului magnetic terestru sub forma unui desen suprapus peste peisaj, iar orientarea acestor linii le indica directia ce trebuie urmata.

]i]O batranica din China si-a uimit familia si prietenii dupa ce le-a aratat cornul care i-a crescut in frunte. "Ea prevesteste Apocalipsa!" a fost reactia satenilor dupa ce au vazut-o pe Zhang Ruifang cu cornul in frunte.

[/i]

Totul a inceput in urma cu un an, atunci cand pe fruntea batranicii a aparut o pata neagra. Cu timpul aceasta s-a dezvoltat si a crescut, aparandu-i un corn.

"Nu am dat atentie petei care s-a transformat in corn.Am crezut ca este doar un neg tare. Acum cand a ajuns la 6 centimetri lungime vrem sa facem ceva sa scapam de blestematie", a declarat cel mai tanar fiu al batranei, Zhang Guozheng, de 60 de ani.

Ciudat este faptul ca pe fruntea batranei, la inceput tot sub forma unei pete negre, va aparea si un al doilea corn.

Expertii care au evaluat cazul au declarat ca astfel de formatiuni cutanate sunt destul de dese in cazul oamenilor in varsta, insa inainte de a extirpa cornul, trebuie facuta o analiza care sa specifice daca tumoarea este una benigna sau nu.

Cine s-ar fi gandit vreodata ca niste discipline care se ocupa cu studierea trecutului si catalogarea vietuitoarelor disparute, pot oferi surprize si reevaluari ale teoriilor si ipotezelor specifice? Paleontologia, Arheologia si Antropologia in ciuda renumelui lor de stiinte “invechite” sunt printre cele mai dinamice domenii ale cunoasterii iar indiciile care fie demonteaza vechile teorii, fie creaza unele absolut noi si surpinzatoare, apar an de an. De la celebrul autralopitec Lucy si pana la celalalt Homo sapiens (Homo Sapiens Idaltu) istoria evolutiei umane continua sa ne apara si sa ne surprinda in toata splendoarea ei.

1.Homo sapiens idaltu
Acum aproximativ 160.000 de ani, in timpul Pleistocenului, pe necuprinsul Continentului Negru, traia un hominid asemanator si totusi deosebit de Homo sapiens. A fost de fapt pentru multa vreme considerat o subspecie a oamenilor moderni fiind denumit “idaltu” ceea ce in limba afarita vorbita in provincia Afar din Etiopia, inseamna primul nascut. Ramasitele sale au fost descoperite pentru prima data in anul 1997 in regiunea Herto Bouri de catre antropologul Tim White. Fosilele cu pricina difera sensibil de cele ale oamenilor de Cro-Magnon descoperite in Europa si in alte locuri din lume. Morfologia acestui hominid prezenta multe trasaturi arhaice neobisnuite pentru un Homo sapiens. Din cauza acestor particularitati, Homo sapiens idaltu a fost considerat un hominid mai primitiv decat a fost in realitate. Noile studii si estimari au dezvaluit insa ca subspecia idaltu ar fi cel mai apropiat stramos al omului modern, Homo sapiens sapiens.

2. Homo neanderthalensis
Omul de Neanderthal a fost o specie distincta de cea a oamenilor moderni, ce a locuit in Europa si in parti ale Asiei Centrale si de Vest, de acum aproximativ 230.000 de ani pana acum 28.000 de ani. Trasaturi neanderthaliene au aparut in randul creaturilor umanoide cu 600.000 de ani in urma, insa caracteristicile complete ale acestei specii s-au conturat acum 130.000 de ani. Neanderthalienii au disparut din Asia in urma cu 50.000 de ani, iar in Europa de doar 28.000 de ani . Ultimele ramasite ale culturii Mousteriana, un tip de unelte din piatra asociate cu neanderthalienii, au fost descoperite in Pestera Gorhan, din coasta sudica a Gibraltarului. Se crede ca oamenii de Neaderthal aveau o capacitate craniana la fel, daca nu chiar mai mare, decat cea a omului modern, indicand o dimensiune a creierului cel putin egala cu a noastra. In medie, inaltimea unui neaderthalian era comparabila cu cea a lui Homo sapiens, membrii acestei specii inaltandu-se pana la 165-168 centimetri si avand o constitutie robusta, cu osatura puternica. Erau insa mult mai puternici decat omul modern, musculatura acestuia fiind comparabila cu cea a culturistilor de astazi.


3. Cro-Magnon
Reprezinta unul dintre principalele tipuri de Homo sapiens din Paleoliticul European Superior, asemanator cu omul modern si care a trait cu 40.000 pana la 10.000 de ani in urma. Denumirea de Cro-Magnon a fost imprumutata de la numele pesterii aflate in sud-vestul Frantei, unde primul specimen a fost descoperit. Arheologii au identificat aceasta fosila in anul 1868, in pestera Cro-Magnon din Les Eyzies, Dordogne, Franta. Scheletul identificat avea aceeasi frunte inalta si aceeasi postura zvelta cu cea a oamenilor moderni. Alte specimene au fost mai tarziu descoperite in zone diferite ale Europei precum si in Orientul Mijlociu. Omul de Cro-Magnon era modern din punct de vedere anatomic, diferit de descendentii sai moderni din Europa numai prin fiziologia mai robusta si capacitatea craniana putin mai mare. Dintre nationalitatile moderne, finlandezii sunt cei mai apropiati de oamenii de Cro-Magnon in termeni de masurari antropologice. Artefactele create de Cro-Magnoni numara picturi rupestre, obiecte cioplite si sulite. Ramasitele de ustensile sugereaza ca erau capabili sa-si teasa haine. Aveau colibe, construite din pietre, oase si blanuri de animale. Acesti oameni timpurii au folosit mangan si oxizi ferosi pentru a picta si se pare ca tot ei au creat primul calendar, cu 15.000 de ani in urma.

4. Homo erectus
Homo erectus ("omul erect") este o alta specie umanoida preistorica, posibila precursoare a omului modern. Avea o talie de peste 1,50 m si un volum cranian de 1000 cm3 in medie. Craniul era alungit si aplatizat, fruntea relativ tesita iar cutia craniana cu pereti masivi avea, cel putin la unele exemplare, creasta sagitala si barbie redusa. Dar dentitia si membrele sunt asemanatoare celor ale lui Homo sapiens. Poate cea mai importanta achizitie la nivel anatomic este cresterea cutiei craniene, astfel ca s-a si formulat ipoteza unui nivel de crestere a masei cerebrale la care schimbarile sunt mai degraba calitative decat pur si simplu cantitative - cum ar fi cresterea numarului de conexiuni neuronale si dezvoltarea sistemului de circumvolutiuni. Acoperind o perioada foarte lunga de timp, diferentele dintre primele exemplare si ultimele cunoscute sunt destul de mari. Mai mult, exista si diferente regionale. Fenomenul principal care l-a caracterizat pe Homo erectus este expansiunea speciei in afara Africii. Chiar daca exista si ipoteza policentrica, directiile de expansiune par sa indice, totusi, o origine africana pentru populatia umana de pe glob. Homo erectus a trait atat in Africa, cat si in Asia si Europa.

5. Homo ergaster
Homo ergaster, sau “muncitorul” este o specie umanoida preistorica, posibil precursor al oamenilor moderni, care a trait in sudul Africii, in perioada cuprinsa intre acum 1.9 si acum 1.4 milioane de ani. H. ergaster este uneori catalogat si ca subspecie a lui Homo erectus, de care se deosebeste totusi printr-o cutie craniana mai subtire. Alte caracteristici ale acestei specii includ dimorfismul sexual, chipul mai mic si mai drept decat al lui Homo erectus, maxilarul mai redus si o capacitate craniana mai mare. Se estimeaza ca Homo ergaster ar fi masurat circa 1,9 metri in inaltime. Ramasite au fost gasite in Tanzania, Etiopia, Kenya si Africa de sud. Cel mai complet schelet a fost identificat in anul 1984, in apropierea lacului Turkana, din Kenya si a fost estimat la varsta de 1.6 milioane de ani.

6. Homo habilis
Homo habilis, "omul indemanatic", a fost numit astfel datorita uneltelor descoperite impreuna cu fosilele sale. A existat cu 1.5 pana la 2,4 milioane de ani in urma.. Se asemana in multe privinte cu Australopitecus. Fata sa era la fel de primitiva, insa mai putin proeminenta; molarii mai mici, insa considerabil mai mari decat la omul actual. Marimea creierului era mai mare decat la Australopitecus iar forma acestuia era de asemenea, asemanatoare hominizilor. Protuberanta sferei lui Broca, esentiala vorbirii, este vizibila in mulajele facute dupa creierul lor si indica faptul ca specia era probabil capabila sa comunice intr-un limbaj rudimentar. Se crede ca Homo habilis avea in jur de 127 cm inaltime si cantarea aproximativ 45 kg. Unii oameni de stiinta sunt de parere ca toate specimenele de Homo habilis ar trebui sa fie atribuite genului Australopithecus, fie celor din categoria Homo erectus. In prezent, multi considera ca Homo habilis combina exemplare din cel putin doua specii diferite.

7. Paranthropus boisei
P.bosei este un hominid stravechi, adesea descris drept cel mai mare din specia Paranthropus. A trait in teritoriile impadurite din preajma savanelor din estul Africii, cu 1,4 pana la 2,6 milioane de ani in urma. A mers pe o linie evolutiva paralela cu genul Homo, avand o talie cuprinsa intre 120 - 140 cm si cantarind pana la 60 kilograme. Era vegetarian si comunica prin sunete nearticulate si expresii faciale. Prima fosila descoperita este un craniu ce a fost identificat in anul 1959, in Tanzania.

8. Paranthropus aethiopicus
Paranthropus aethiopicus a existat cu 2,6 pana la 2,3 milioane de ani in urma. Specia se defineste de la un specimen major – Craniul Negru – descoperit in Turkana, Kenya si dupa mandibula cazuta a altor cateva specimene, posibil apartinand aceleiasi specii. S-ar putea se fie un stramos al speciei Paranthropus boisei, insa are un amestec indoielnic de trasaturi primitive si avansate. Volumul creierului este foarte redus; pe baza masuratorilor craniului, oamenii de stiinta au conchis ca aceasta specie avea cel mai mic creier hominid descoperit vreodata. Alte caracteristici, precum masivitatea fetei, a musculaturii acesteia precum si creasta sagitala proeminenta sunt mai degraba, reminiscente ale speciei Paranthropus boisei.

9. Australopithecus africanus
Specia este una descendenta din cea din care provenea Lucy si a trait cu trei pana la doua milioane de ani in urma. Creierul indivizilor acestui tip umanoid era de dimensiuni mai mari decat cel al lui Lucy, iar trasaturile faciale erau asemanatoare cu cele umane, De notat este faptul ca A. africanus este primul tip de australopithec identificat. Doctorul sud-african Raymond Dart considera ca acesti indivizi ar fi creat asa-numita cultura osteodontokeratica (unelte produse din oase, fildes/dinti de animal si lemn), ipoteza dezmintita astazi de oamenii de stiinta

10. Australopithecus afarensis
A existat in perioada cuprinsa intre acum 3,9 si 3 milioane de ani. Australopitecus afarensis aveau trasaturi faciale asemanatoare maimutelor antropoide, cu fruntea tesita, o formatiune osoasa deasupra ochilor, nasul turtit si lipsa barbiei. Indivizii speciei aveau maxilare proeminente cu molari mari. Cel mai faimos membru al acestei specii este Lucy (mai nou Lucifer), un schelet apartinand unui adult in varsta de 25 de ani, descoperit in anul 1974, la Hadar, in Etioptia. Scheletul sau a fost identificat si recuperat in proportie de 40%, pelvisul, femurul si osul tibial, toate demonstrand mersul biped. Lucy a trait pe Pamant cu aproximativ 3.2 milioane de ani in urma.

am ramas uimit!

n'ai fo singuru

Locuitorii satului indian Bihar vad in Deepak Paswaan reincarnarea zeitei hinduse a prosperitatii, Lakshmi. Parintii baietelului in varsta de sapte ani stiu bine, insa, ca cele patru membre suplimentare ale acestuia se datoreaza geamanului parazit din interiorul sau si ca ele trebuie indepartate de urgenta.

Imaginea pe care o ofera Deepak oricui il priveste este una cutremuratoare. In pieptul baiatului au crescut picioarele, organele genitale si bratele atrofiate ale unui alt trup; cel al geamanului sau siamez, care nu s-a dezvoltat in intregime si a ramas blocat in Deepak, in timp ce amandoi cresteau un pantecele mamei.



In timp ce unii adepti hindusi il venereaza si ii aduc ofrande, altii vad in baiat uneltirea diavolului si il lovesc cu pietre, pentru a-i curata trupul de "micul demon", care parca vrea sa evadeze din toracele gazdei. Deepak nu poate duce o viata normala nici din princina faptului ca protuberantele de pe pieptul sau cresc in acelasi ritm cu el, baiatul fiind fortat sa transporte, in permanenta, aproape de doua ori greutatea propriului corp. Parintii nu pot suporta financiar o interventie chirurgicala si nu si-au permis nici macar costurile unei ecografii.





In mod ciudat, nu este primul caz de acest fel din satul Bihar: cu numai cinci ani in urma, o fetita, Lakshmi Tatma, s-a nascut cu membrele unui frate geaman parazit, atasate de soldurile sale. Si ea a fost venerata ca o incarnare divina, insa cele patru membre in plus i-au fost indepartate de chirurgul ortoped Sharan Patil, intr-o interventie extrema, de 27 de ore, in urma careia copila s-a recuperat.

Cazurile de gemeni paraziti apar atunci cand embrionul geaman nu se separa complet in pantece. Un geaman devine dominant in deficitul celuilalt, care se transforma in parazit, complet dependent de functiile metabolice ale fratelui aflat in viata.

bietul copil! s-au intalnit nenumarate cazuri similare in medicina si realilatea medicala din zilele noastre. chiar am urmarit pe un post tv un caz cam asemanator in care operatia a durat 18 ore, operatie transmisa in direct. a fost cutremurator de captivanta emisiunea!

asta 100% ii dopat! altfel nu se poate!

da cum arata.... ...ai de masa.....nush ce manaca , da cre' k mananca mult

injectat cu steroizi sau o alternativa Photoshop

hai sa va arat si eu o chestie interesanta:P priviti cu atentie!
[left]

O mica problema:P
Privind la indicatorul kilometrajului automobilului pe care-l conducea, un sofer văzu că acesta indică cifra 15951. Curios număr - îsi spuse soferul. Si de la stânga la dreapta, si de la dreapta la stânga, oricum ai citi, numărul este tot acelasi. Cine stie câtă vreme va mai trece până când voi întâlni pe indicator un astfel de număr.

Si totusi, după numai două ore, soferul a avut din nou prilejul să citească pe indicator un număr asemănător. Cu câti kilometri mergea la oră automobilul?

raspuns
Automobilul mergea cu 55 km pe oră, după două ore kilometrajul indica 16061 km.